Bucureștiul rămâne unul dintre cele mai vulnerabile orașe din Europa în cazul unui cutremur major, iar pericolele nu se limitează la clădirile deja încadrate în clase de risc seismic. Raed Arafat avertizează că unele imobile aparent sigure ar putea avea probleme structurale, după ce proprietarii au eliminat pereți de rezistență din apartamente. Potrivit unui scenariu inclus într-un document al Primăriei Capitalei, peste 33.000 de clădiri din București ar putea fi grav afectate de un seism puternic.

Cutremurul produs în zona seismică Vrancea readuce în atenție vulnerabilitățile Bucureștiului în fața unui seism major. Dincolo de clădirile deja expertizate și încadrate în clase de risc seismic, există și imobile ale căror probleme structurale nu sunt cunoscute, avertizează șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat.

„Deci clar că avem probleme cu mai multe clădiri, numărul lor exact să nu pot să-l spun, pentru că nu știm exact câte clădiri sunt vulnerabile, știm doar cele care au fost evaluate până la acest moment și aici vorbim de câteva sute de clădiri”, a declarat Raed Arafat.

Pericolul ascuns din blocurile Capitalei: pereții de rezistență eliminați din apartamente

Șeful DSU atrage atenția asupra modificărilor făcute de proprietari în interiorul apartamentelor, în special în anii '90 și la începutul anilor 2000, când unele elemente de rezistență au fost eliminate pentru a mări spațiile de locuit.

„Însă mai avem o problemă ascunsă în București și astea sunt apartamentele în clădirile care aparent n-au nicio problemă, dar unde locatarii apartamentelor au umblat la pereții de rezistență și i-au eliminat, mai ales prin anii '90, începutul anilor 2000, până ce legislația a devenit mai aspră în acest sens”, a explicat Arafat.

Potrivit acestuia, astfel de intervenții sunt dificil de identificat, deoarece autoritățile nu pot verifica toate locuințele private. În consecință, unele imobile care nu prezintă probleme evidente ar putea fi vulnerabile în cazul unui cutremur puternic.

„Dar având în vedere că nu se pot controla casele oamenilor, locuințele private, există riscul că unele clădiri care sunt aparent fără probleme să aibă probleme în timpul unui cutremur, pentru că unele elemente de rezistență au fost eliminate pentru mărirea unor spații în apartamentele respective”, a avertizat șeful DSU.

Peste 400 de clădiri din București, încadrate în clasa I de risc seismic

Datele cuprinse în Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2026 arată că în Capitală există 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic și alte 491 în clasa a II-a de risc seismic.

De asemenea, 157 de clădiri sunt încadrate în clasa a III-a de risc seismic, în timp ce 1.458 de imobile figurează în categorii de urgență, fără a fi încadrate în clasele de risc seismic corespunzătoare.

În total, documentul evidențiază 2.521 de clădiri în aceste categorii. Datele provin însă dintr-o evidență incompletă a imobilelor expertizate tehnic individual, astfel că amploarea reală a vulnerabilităților nu este cunoscută.

Scenariul unui cutremur major: peste 33.000 de clădiri din București ar putea fi grav afectate

Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru anul 2026 prezintă și un scenariu privind consecințele unui cutremur puternic, asemănător celui din 1977.

În cazul unui seism cu magnitudinea cuprinsă între 7,4 și 8,1, produs în zona Vrancea, la o adâncime de 90-110 kilometri, efectele ar urma să fie resimțite în 31 de județe și în Capitală.

Potrivit estimărilor, în București, 33.569 de clădiri ar putea fi grav afectate. Nici județul Ilfov nu ar fi ocolit de consecințe, unde alte 19.234 de clădiri ar putea suferi avarii grave.

Cifrele reprezintă estimări pentru un scenariu de risc și nu indică numărul cert al clădirilor care ar fi avariate în cazul producerii unui viitor cutremur.

Arafat: România este mai bine pregătită pentru intervenții în cazul unui cutremur major

În ceea ce privește capacitatea de intervenție, Raed Arafat susține că România este mai bine pregătită decât în trecut, atât din punctul de vedere al dotărilor, cât și al exercițiilor desfășurate pentru testarea reacției autorităților.

„Cât despre pregătirea pentru a interveni, nu putem vorbi de București separat, vorbim de România aici. Și România este mai bine pregătită ca înainte. Am avut deja două exerciții majore, unul în 2018 și unul în 2025”, a declarat șeful DSU.

Potrivit acestuia, exercițiul din 2025 a simulat producerea unui cutremur care ar afecta Bucureștiul și alte patru sau cinci localități. Timp de cinci zile au fost testate intervenții și diferite scenarii de răspuns.

„Și clar că suntem mai bine dotați ca înainte, mai bine pregătiți ca înainte, dar depinde ce impact va avea un cutremur. Și depinde, bineînțeles, de reacția populației atunci, de pagubele care vor apărea și, bineînțeles, în anumite situații, România poate să apeleze la sprijinul internațional, așa cum se întâmplă de regulă în cazul cutremurelor grave”, a explicat Arafat.

Șeful DSU a subliniat și importanța consolidării clădirilor vulnerabile, amintind că Ministerul Dezvoltării a alocat fonduri pentru lucrări de reabilitare.

„Noi sperăm că pe parcursul timpului, cele mai multe clădiri să fie reabilitate. Și trebuie să reamintesc că în ultima perioadă Ministerul Dezvoltării a alocat fonduri pentru reabilitarea clădirilor, astfel încât, cele care își termină reabilitarea lor, bineînțeles, scade riscul asupra lor și scade riscul ca ele să se prăbușească sau să sufere avarii grave în timpul unui cutremur”, a mai declarat Raed Arafat.

Doar patru din zece români au pregătit un kit de prim ajutor

Dincolo de vulnerabilitatea clădirilor, pregătirea populației pentru un cutremur major rămâne deficitară. Deși majoritatea românilor declară că știu cum să reacționeze în cazul unui seism, puțini au luat măsuri concrete pentru o astfel de situație.

Potrivit unui sondaj IRES realizat la solicitarea Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), doar 44% dintre români au discutat în familie și au stabilit un plan pentru eventualitatea producerii unui cutremur.

În același timp, numai 40% dintre respondenți au pregătit un kit de prim ajutor, în timp ce 76% consideră că locuințele lor sunt rezistente la cutremur.

Datele arată un contrast între încrederea românilor în siguranța propriilor locuințe și măsurile efective de pregătire pentru o situație de urgență.

Editor : Ș.A.

Source: Digi24 · Ștefania Apostol

At a glance

Topic
World
Country
🇷🇴 RO
Publisher language
RO
Added to Allnira