Campanie Digi24 - Pe frontul dezinformării: Războiul care nu a fost

Anunțat la o dată clară, 3 septembrie 2025, războiul în care intra România, de partea Ucrainei, a fost o minciună rostogolită pe internet, inclusiv prin vocea unor politicieni conștienți că dezinformează. În malaxorul fricii au apărut ordine de încorporare false și amenințarea că românii vor fi luați de pe stradă și duși pe front. Cum se construiesc aceste povești, ce efecte au asupra societății și ce fac autoritățile să le combată, vedem într-un reportaj realizat de Ioana Ciurlea.

"Vrem, nu vrem, România va intra în război, din 3 septembrie, de partea Ucrainei!"
Așa sunau clipurile care se viralizau pe internet și care anunțau intrarea României în conflictul din Ucraina.

Ioana Ciurlea, jurnalist Digi24
A trecut mai mult de un an din 3 septembrie 2025. România nu a intrat în niciun conflict, dar a intrat într-un război informațional - pe frontul dezinformării. Cum apar astfel de dezinformări, care adună milioane de vizualizări și se răspândesc ca focul? Cine le lansează și de ce? Și... ce fac autoritățile în această situație? Prima oprire pe care o facem, în căutare de răspunsuri, e la Ministerul Apărării Naționale.

Ne-au întâmpinat militarii care au misiunea să informeze corect populația atunci când spațiul public e inundat de informații false și teorii menite să ne sperie, să ne bulverseze. Am ajuns chiar în momentul în care influencerul ministerului înregistra un clip pentru contul de TikTok al MaPN. Armata are un om cu peste 500.000 de urmăritori, care se ocupă de comunicarea online. Cu războiul la graniță și frica în sân, internetul a văzut în orice vehicul militar care a circulat pe străzi o dovadă că România intră în război.

În acest birou, căpitanul Radu Chirilă și alți câțiva militari "luptă" din spatele tastelor să combată informațiile false.

căpitan Radu Chirilă
- Este biroul unde se produc toate materialele care apar pe rețelele de socializare ale Ministerului Apărării, chiar dacă stăm peste program, chiar dacă venim sâmbăta sau duminica sau chiar noaptea uneori.
- Când ați venit noaptea, ce se întâmplase?
- Au fost perioadele când au căzut drone la noi în țară și pe la 2, 3 dimineața a trebuit să ajungem aici să facem materiale pentru a arăta ce s-a întâmplat cu dronele respective, de unde au venit.

Ca să țină pasul cu ritmul în care se propagă informațiile false, armata a creat Inforadar, o platformă dedicată special dezinformării. Maiorul George Matei ne arată cum funcționează.

maior George Matei
În momentul în care identificăm o narațiune falsă, o verificăm cu specialiștii MaPN și realizăm un text de combatere, dintr-o sursă oficială și credibilă, îl încărcăm pe platformă, urmând să diseminăm tema dezbătută pe toate rețelele noastre de socializare.

Problema e că rareori, când apare o dezinformare, instituțiile statului se pun de acord să dea un răspuns coordonat. Iar ca minciunile să fie credibile, inclusiv vocea fostului premier Ilie Bolojan a fost clonată cu inteligența artificială să anunțe intrarea României în război.

Ca să înțelegem cum ne afectează o astfel de dezinformare, i-am arătat imaginile unui specialist. Generalul Constantin Spînu este fostul purtător de cuvânt al Armatei, profesor universitar și doctor în dezinformare.

general (r) Constantin Spînu
Este atacat elementul de urgență, este sugerată calitate oficială a informației, nu ni se spune cine a hotărât, vrem nu vrem, există întotdeauna un cadru de decizie difuz. Ar trebui să înțelegem că ele apelează la emoții primare: frică, nesiguranță, teamă - războiul sperie pe oricine.
Cine creează dezinformarea?
- E o întrebare foarte bună, cred că nimeni în lumea asta nu poate să vă spună cu precizie. Poate cei care gestionează algoritmii fiecărei platforme ar putea să știe, dar nu sunt absolut sigur că și ei știu cu siguranță.

Mulți îi arată cu degetul pe suveraniști - spun că ei lansează sau propagă informații false despre intrarea României în război. Așa că am mers să discutăm despre dezinformare cu parlamentarii AUR.

Petrișor Peiu senator AUR
Nu prea văd o problemă legată de dezinformare! Esențial este să protejăm libertatea cuvântului, din punctul meu de vedere.

-Cum vi se pare faptul că au apărut acele teorii legate de intrarea României în război?

Ștefan Geamănu, senator AUR
Pentru like-uri, pentru inimioare. Nu trebuie băgate în seamă. Nu am văzut o panică generalizată în rândul populației.
- Eu cred că dacă lucrurile astea rulează oamenii își pierd încrederea în orice.
- Nu îi subestimați pe oameni. Oamenii sunt foarte inteligenți, își caută singuri sursele de informare.
- Deci nu credeți să se diminuează încrederea?
- Sub nicio formă!

Andrei Dârlău, senator AUR
Eu aș pune altfel problema. Dacă trebuie să îl băgăm la pușcărie pe cel care răspândește asemenea zvonuri, atunci îl băgăm la pușcărie și pe cel care spune că AUR, un partid parlamentar, este un partid fascist, extremist. Atunci îi băgăm pe toți la pușcărie!

În România nu face nimeni închisoare pentru dezinformare, nici nu există o lege care să stabilească sancțiuni pentru cei care dezinformează intenționat. Nici măcar politicienii care lansează baliverne nu răspund pentru asta.

Diana Șoșoacă: Autoritățile sunt cele care aranjează ca dronele să pice, pentru că România trebuie să intre în război.

Când o dronă rusească chiar a lovit un bloc din Galați, rănind o mamă și copilul ei, explicațiile oficiale au pierit în fața conspirațiilor. Controversatul Tristan Tate și mulți alții au scris minciuni pe internet: că drona e ucraineană, sau chiar trimisă de România să-și atace propriii cetățeni.

Înapoi la MaPN. Militarii ne spun că, de zeci, poate de sute de ori, au avut de contrazis ordine de încorporare false care au circulat pe internet. Locotenent colonelul Dorin Chirca s-a ocupat și în pandemie de combaterea dezinformării și ne spune că și atunci și acum minciunile veneau din aceleași surse.

locotenent colonel Dorin Chirca
Nu a fost nicio surpriză să vedem că foarte multe conturi care promovau curentul anti-vaccinist, anti-sănătate publică au fost implicate și în promovarea narațiunilor anti-România, pro-pace, pro-Federația Rusă. Entitățile care desfășoară astfel de activități cu siguranță își doresc slăbirea încrederii populației în România.

Neîncrederea prinde rădăcini nu doar din cauza dezinformării, ci și a lipsei de informații. Autoritățile nu le-au spus românilor, de exemplu, cum au sprijinit concret Ucraina în război, iar asta a dat naștere multor conspirații. Cifrele oficiale ale CNA, instituția care monitorizează și spațiul online, ne ajută să ne facem o imagine despre amploarea fenomenului. <GRAFICĂ> În 2025 și 2026, aproape jumătate dintre sesizările analizate au fost dezinformări. CNA le poate cere rețelelor de socializare să elimine sau să blocheze conținutul ilegal, iar în ultimii doi ani a trimis peste 500 astfel de solicitări.

Valentin Jucan vicepreședinte CNA
Rolul nostru aici nu este de a fi Big Brother. Ceea ce e deja în spațiul public, noi asta analizăm din perspectiva unei posibile încălcări a legii, deci noi nu facem cenzură. Noi nu știm ce va publica X pe Facebook ca să îl oprim. Noi nu închidem un cont, nu am solicitat niciodată asta pentru că nu putem. Fiecare stat și fiecare autoritate trebuie să facă, dar absolut tot ce îi stă în putință, nu împotriva cuiva, ci pentru a proteja publicul.

Că România nu a intrat în război e la fel de cert ca faptul că România este într-un război informațional. Totuși, încheiem la Ministerul Apărării cu o concluzie optimistă.

colonel Cristian Popovici
A trecut și războiul de pe 3 septembrie, a trecut și a șaptea încorporare și nu s-au întâmplat. Deja cetățeanul înțelege că undeva, cineva speculează emoții și încearcă să inducă în eroare. Și dacă la început era foarte multă emoție, ca în basmul cu lupul și cu Nică, nu a venit lupul de trei ori, se pare că nu va veni nici tura asta cu încorporarea și mobilizarea.

___________________________

"Pe frontul dezinformării" este un proiect editorial despre efectele devastatoare ale războiului informațional. Analizăm conspirațiile care au bulversat și au radicalizat societatea românească în ultimii ani și arătăm cum s-au propagat. Explicăm de ce românii sunt atât de vulnerabili în acest război hibrid și ce putem face să nu capitulăm în fața valului de conspirații. România este unul dintre statele cele mai expuse, însă e alertă în toată Uniunea Europeană. Campaniile de dezinformare au fost clasificate oficial ca amenințări majore la adresa securității și democrației - sunt folosite pentru polarizarea societăților și slăbirea încrederii în instituții. Cât de conștienți suntem de forța acestui război informațional? Și cât de pregătiți să supraviețuim pe frontul dezinformării? Un exercițiu pe care îl facem împreună, în fiecare marți, în jurnalele Digi24.