Brânza ar putea încetini îmbătrânirea creierului. Descoperirea surprinzătoare a cercetătorilor, după un studiu de 12 ani

Consumul de brânză ar putea fi asociat cu o îmbătrânire mai lentă a creierului, potrivit unui studiu realizat pe peste 1.600 de persoane, monitorizate timp de aproximativ 12 ani. Cercetătorii au descoperit că persoanele care consumau cantități mai mari de brânză prezentau o reducere mai lentă a volumului anumitor regiuni cerebrale, inclusiv a celor implicate în memorie. Rezultatul este surprinzător, deoarece brânza se numără printre alimentele recomandate a fi limitate în anumite diete destinate protejării sănătății creierului.

Studiul, publicat în Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry și prezentat de BMJ Group la 1 octombrie 2026, a analizat relația dintre alimentație și modificările structurale care apar în creier odată cu înaintarea în vârstă, scrie Science Daily.

Cercetătorii au urmărit în special efectele asociate dietei MIND, un regim alimentar care combină principiile dietei mediteraneene cu recomandările alimentare destinate reducerii tensiunii arteriale.

Rezultatele generale au arătat că persoanele care respectau mai atent această dietă prezentau o pierdere mai lentă de țesut cerebral. Totuși, analiza individuală a alimentelor a oferit și câteva rezultate neașteptate.

Brânza, asociată cu o reducere mai lentă a volumului creierului

Una dintre cele mai surprinzătoare constatări ale cercetătorilor a vizat consumul de brânză.

Persoanele care consumau mai multă brânză prezentau o diminuare mai lentă a volumului materiei cenușii și al hipocampului, regiune cerebrală esențială pentru memorie și învățare.

De asemenea, un consum mai ridicat de brânză a fost asociat cu o extindere mai lentă a ventriculelor cerebrale, cavități pline cu lichid care tind să se mărească pe măsură ce țesutul cerebral se reduce.

Cercetătorii au observat și mai puține hiperintensități ale substanței albe, modificări vizibile la investigațiile RMN care pot reflecta afectarea țesutului cerebral.

Rezultatul este cu atât mai interesant cu cât, în sine, dieta MIND recomandă limitarea consumului de brânză, alături de unt, carne roșie, dulciuri și alimente prăjite.

Totuși, specialiștii avertizează că aceste asocieri nu demonstrează că brânza protejează direct neuronii sau previne bolile neurodegenerative.

Studiul a urmărit 1.647 de persoane timp de aproximativ 12 ani

Pentru realizarea cercetării, oamenii de știință au analizat datele a 1.647 de adulți de vârstă mijlocie și înaintată, incluși în Framingham Heart Study Offspring, un amplu proiect de cercetare desfășurat în Statele Unite.

La începutul studiului, participanții aveau o vârstă medie de 60 de ani.

Aceștia au completat chestionare referitoare la obiceiurile alimentare și au efectuat cel puțin două examinări RMN cerebrale, realizate între 1999 și 2019.

Niciunul dintre participanți nu avea demență sau antecedente de accident vascular cerebral la prima examinare cerebrală.

Pe parcursul monitorizării, cercetătorii au analizat modificările volumului total al creierului, ale materiei cenușii, materiei albe și hipocampului.

În mod obișnuit, aceste structuri suferă modificări odată cu înaintarea în vârstă, iar anumite pierderi de țesut cerebral sunt asociate cu declinul cognitiv și cu bolile neurodegenerative.

Dieta MIND, asociată cu o îmbătrânire cerebrală mai lentă cu echivalentul a 2,5 ani

Rezultatele generale ale studiului au arătat că persoanele care respectau mai atent dieta MIND prezentau modificări structurale cerebrale mai lente.

Cercetătorii au evaluat alimentația participanților printr-un scor cuprins între 0 și 15 puncte, valorile mai mari indicând o respectare mai strictă a recomandărilor.

Fiecare creștere cu trei puncte a scorului a fost asociată cu o reducere cu aproximativ 20% a ritmului de pierdere a materiei cenușii.

Potrivit autorilor, această diferență corespunde echivalentului a aproximativ 2,5 ani de îmbătrânire cerebrală întârziată, estimată pe baza modificărilor structurale observate la RMN.

De asemenea, participanții cu scoruri mai mari prezentau o extindere mai lentă a ventriculelor cerebrale, asociată cu aproximativ un an de îmbătrânire cerebrală întârziată.

Aceste rezultate nu înseamnă că dieta prelungește efectiv viața sau că întinerește creierul cu 2,5 ani, ci reflectă diferențe statistice în modificările structurale cerebrale.

Fructele de pădure și carnea de pasăre, printre alimentele cu rezultate favorabile

Pe lângă brânză, cercetătorii au identificat asocieri favorabile pentru fructele de pădure și carnea de pasăre.

Un consum mai ridicat de fructe de pădure a fost asociat cu o extindere mai lentă a ventriculelor cerebrale.

În cazul cărnii de pasăre, cercetătorii au observat atât o extindere mai lentă a ventriculelor, cât și o reducere mai mică a volumului materiei cenușii.

Autorii studiului consideră că alimentele bogate în antioxidanți, precum fructele de pădure, și sursele de proteine de calitate ar putea contribui la limitarea stresului oxidativ și a deteriorării neuronale.

În schimb, un consum mai ridicat de dulciuri a fost asociat cu o extindere mai rapidă a ventriculelor și cu o reducere mai accentuată a volumului hipocampului.

Alimentele de tip fast-food prăjit au fost, la rândul lor, asociate cu o pierdere mai mare a volumului hipocampal.

Cerealele integrale, un alt rezultat neașteptat

Brânza nu a fost singurul aliment pentru care cercetătorii au obținut rezultate surprinzătoare.

Consumul mai ridicat de cereale integrale, considerate în general benefice pentru sănătate și recomandate în dieta MIND, a fost asociat cu unele modificări cerebrale nefavorabile.

Printre acestea s-au numărat pierderea mai rapidă a materiei cenușii și a volumului hipocampului, precum și o extindere mai accentuată a ventriculelor cerebrale.

Cercetătorii nu au stabilit însă că cerealele integrale provoacă aceste modificări.

Rezultatele pot fi influențate de alte caracteristici alimentare, de starea generală de sănătate sau de factori care nu au putut fi controlați complet.

Prin urmare, studiul nu reprezintă un motiv pentru eliminarea cerealelor integrale din alimentație.

Beneficiile alimentației au fost mai evidente la persoanele în vârstă

Cercetătorii au observat că asocierea dintre respectarea dietei MIND și modificările mai lente ale structurii cerebrale a fost mai puternică în cazul participanților mai în vârstă.

Rezultate favorabile mai pronunțate au fost identificate și la persoanele active fizic, precum și la cele care nu aveau suprapondere sau obezitate.

Aceste constatări sugerează că alimentația ar putea avea un rol mai important atunci când este asociată cu alte obiceiuri sănătoase.

Totuși, cercetătorii nu au demonstrat că modificarea dietei poate preveni în mod direct apariția bolii Alzheimer sau a altor afecțiuni neurodegenerative.

Înseamnă că ar trebui să mâncăm mai multă brânză?

Autorii studiului subliniază că rezultatele trebuie interpretate cu prudență.

Cercetarea este una observațională, ceea ce înseamnă că poate identifica asocieri între alimentație și modificările creierului, dar nu poate demonstra o relație directă de cauzalitate.

În plus, obiceiurile alimentare au fost evaluate prin chestionare, iar răspunsurile participanților pot conține erori.

Cercetătorii nu au putut exclude complet influența unor factori genetici, a schimbărilor alimentare produse în timp sau a unor probleme cognitive ușoare existente la începutul monitorizării.

Nici rezultatele privind consumul de brânză nu pot fi transformate într-o recomandare de a crește cantitatea acestui aliment.

Studiul nu a stabilit o cantitate optimă de brânză care să protejeze creierul și nici nu a demonstrat că aceasta reduce riscul de demență.

Concluzia principală a cercetătorilor este că respectarea dietei MIND a fost asociată cu o îmbătrânire structurală mai lentă a creierului, în timp ce rezultatele neașteptate privind brânza și cerealele integrale arată că relația dintre alimentație și sănătatea cerebrală este mai complexă decât se credea.

Descoperirile ar putea contribui la viitoare cercetări privind rolul alimentelor individuale în menținerea sănătății creierului pe termen lung.

Editor : Sebastian Eduard