Atacurile hibride ale Rusiei se intensifică. Ce măsuri ia România

Atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră și dronele care ajung în apropierea sau pe teritoriul României arată că efectele războiului din Ucraina se resimt tot mai puternic la granița țării noastre. În ultimele săptămâni, mai multe nave au fost lovite sau scufundate în apropierea coastelor României și Bulgariei, iar NATO a anunțat suplimentarea supravegherii și a capabilităților militare în regiune.

Într-un interviu pentru Digi24.ro, Vlad Ionescu, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, spune că România are nevoie de sprijin militar concret din partea aliaților și explică de ce Bucureștiul nu consideră că activarea Articolului 4 din Tratatul NATO ar aduce, în sine, o soluție.

Atacurile din Marea Neagră nu trebuie tratate ca o normalitate

În ultimele săptămâni, atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră s-au intensificat. Potrivit unei cronologii publicate de Reuters, cel puțin opt nave au fost lovite, avariate sau scufundate în apropierea coastelor României și Bulgariei, în perioada 5–28 octombrie. Unele incidente au avut loc în apele teritoriale sau în zonele economice exclusive ale celor două state NATO.

În interviul pentru Digi24.ro, Vlad Ionescu spune că astfel de incidente nu trebuie acceptate ca parte a normalității și avertizează că ele reprezintă un pericol pentru populație, infrastructură și navigație.

„Nu este o normalitate și trebuie să refuzăm ferm această situație în care să zicem că am accepta aceste evenimente neplăcute, că ele se petrec cu frecvența cu care se petrec”, afirmă consilierul de stat.

În opinia sa, soluția de fond este încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, printr-o pace durabilă și justă, care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a statului ucrainean.

Ionescu spune că România s-a angajat, alături de parteneri, să contribuie la acest proces și participă la Coaliția de Voință pentru oferirea de garanții de securitate Ucrainei după încheierea conflictului. „Aceea este cu adevărat cheia de boltă a securității în regiune”, afirmă acesta.

De ce nu cere România activarea Articolului 4 din NATO

În contextul incidentelor repetate din Marea Neagră, s-a discutat inclusiv despre posibilitatea activării Articolului 4 din Tratatul NATO, care prevede consultări între aliați atunci când unul dintre state consideră că securitatea, integritatea teritorială sau independența sa politică sunt amenințate.

Vlad Ionescu spune însă că acest mecanism are mai degrabă o valoare simbolică și că România preferă să solicite măsuri concrete pentru reducerea vulnerabilităților.
„Articolul 4 are o forță simbolică. Desigur, sunt consultări, dar, în practică, el nu aduce o valoare adăugată foarte mare”, explică oficialul.

Acesta amintește că președintele Nicușor Dan a solicitat deja o reuniune NATO dedicată Mării Negre, în urma incidentelor cu nave și a atacurilor cu drone care au lovit obiective de pe teritoriul României.

„Faptul că solicităm reuniuni, că solicităm capabilități este ceea ce trebuie să facem. Până la urmă, noi, dacă avem incidente, avem un deficit, mergem și cu argumente convingătoare, solicităm sprijin pentru a acoperi acest deficit. Este o consecință mult mai bună, mai tangibilă decât, până la urmă, o simbolistică a unui Articol 4”, afirmă Vlad Ionescu.

El subliniază că România nu recurge constant la acest mecanism tocmai pentru a nu-i diminua importanța și precizează că reacția țării noastre este considerată una echilibrată în cadrul Alianței.

România este deja ținta războiului hibrid al Rusiei

Dincolo de incidentele cu drone și nave, consilierul prezidențial atrage atenția asupra unui război hibrid pe care Rusia îl duce împotriva Occidentului. Acesta include atacuri asupra infrastructurii, explozii la fabrici de armament și campanii de dezinformare.
„În practică, suntem deja ținta unui război hibrid al Rusiei, inclusiv pe dimensiunea de comunicare și de dezinformare”, spune Ionescu.

Potrivit acestuia, obiectivul Moscovei este să slăbească societățile occidentale și să fragilizeze sprijinul acordat Ucrainei.

Întrebat de ce autoritățile române nu au indicat întotdeauna public și explicit Rusia drept responsabilă pentru incidentele din Marea Neagră, oficialul susține că poziția președintelui Nicușor Dan a fost clară în declarațiile publice și în intervențiile sale în fața aliaților.

Ce măsuri a luat România

Vlad Ionescu enumeră mai multe măsuri adoptate de autoritățile române: convocarea repetată a ambasadorilor Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe, măsuri de răspuns la incidente și intervenția avioanelor F-16 pentru doborârea dronelor care au pătruns în spațiul aerian sau în apele teritoriale ale României.

În opinia sa, obiectivul nu trebuie să fie doar creșterea numerică a efectivelor militare, ci consolidarea capacităților care pot asigura efectiv securitatea României.

Într-un context în care atacurile din Marea Neagră continuă să afecteze navigația și să pună presiune asupra statelor de pe flancul estic al NATO, Bucureștiul mizează pe consolidarea apărării și pe sprijinul aliaților pentru a reduce riscurile la adresa teritoriului și infrastructurii sale.