Atacurile cu drone în largul coastelor României, o nouă escaladare periculoasă. Avertisment: „Rusia va continua să testeze limitele”

De la începutul lunii octombrie, șapte nave comerciale au fost atacate de drone rusești în largul coastelor Bulgariei și României. În urma atacurilor au murit peste 24 de marinari, potrivit autorităților din ambele țări. Atacurile au avut loc în interiorul apelor teritoriale ale statelor membre NATO sau la limita acestora, ceea ce reprezintă o nouă escaladare periculoasă, notează Bloomberg.

Este o testare a capacității Alianței de a descuraja o Rusie din ce în ce mai agresivă, care a dat dovadă de o nouă disponibilitate de a depăși cadrul campaniei sale hibride și de a ataca populația din Europa.

„Acest lucru scoate la iveală cât de neglijată a fost securitatea Mării Negre în cadrul NATO și cât de puțină voință politică au demonstrat aliații pentru a descuraja Moscova”, a declarat Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră al Institutului pentru Orientul Mijlociu, cu sediul la Washington. „Până când această situație nu se va schimba, Rusia va continua să testeze limitele”.

Moscova a negat că ar fi responsabilă pentru aceste atacuri. Cu toate acestea, se spune că navele care intră și ies din porturile ucrainene reprezintă o țintă potențială, ca răspuns la atacurile ucrainene asupra așa-numitei „flote fantomă” a Kremlinului, care exportă petrol supus sancțiunilor.

Țările de pe flancul estic al NATO sunt obișnuite cu incursiunile dronelor. Un număr tot mai mare de drone rusești și, în unele cazuri, ucrainene au încălcat spațiul aerian al statelor baltice și al Poloniei, declanșând alerte aeriene și provocând pagube infrastructurii civile.

Însă acum atenția s-a îndreptat mai spre sud, către o altă zonă sensibilă de la granițele alianței. „Dacă până de curând atenția era îndreptată către țările baltice, acum ea se concentrează deja asupra Mării Negre”, a declarat săptămâna trecută ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov.

„Refuză să iasă în larg”

Până în octombrie, incursiunile dronelor rusești în Europa nu provocaseră victime. Însă, atunci când nava HS Dignity a fost lovită pe 13 octombrie, la doar cinci mile marine de apele teritoriale ale Bulgariei, 11 marinari au dispărut, iar cinci au supraviețuit. 

Apoi, pe 15 octombrie, o altă navă a luat foc în apele teritoriale ale României. La scurt timp după aceea, a avut loc un atac cu drone asupra unei nave aflate chiar în afara apelor teritoriale ale României. La aproape o săptămână după acel incident, șapte dintre cei 12 marinari ai acelei nave nu au fost încă găsiți și se presupune că s-au înecat.

Un astfel de bilanț al victimelor sporește presiunea asupra Alianței de a răspunde la atacuri. Țările europene sunt reticente în a face acest lucru, deoarece doresc cu disperare să evite un ciclu de escaladare a tensiunilor cu Rusia, care ar putea duce la un conflict direct într-un moment în care nu sunt sigure de sprijinul SUA pentru alianța NATO. Totuși, lipsa unui răspuns ferm le expune ca fiind slabe în ochii Kremlinului, încurajând astfel acțiuni potențial mai agresive.

Brokerul naval bulgar Yordan Petrov nu mai trimite navele sale în Marea Neagră, numindu-i pe cei câțiva curajoși care încă o fac „kamikaze”.

Petrov a sesizat pericolul unei escaladări încă din luna august, când compania sa cu sediul în Varna și-a retras cele patru nave pe care le operează direct. De atunci, a spus el, marinarii cu care a lucrat consideră acum Marea Neagră comparabilă cu Golful Persic, unde Iranul lansează rachete asupra navelor de marfă încă de la atacul SUA din februarie.

„Mulți proprietari de nave refuză să iasă în larg”, a spus el.

Între timp, reacțiile aliaților la atacurile din Marea Neagră scot la iveală și punctele slabe ale fiecăruia. Acestea au evidențiat întreaga gamă de atitudini față de agresiunea rusă în cadrul alianței — de la cele ferme la cele timide — precum și dificultatea de a coordona un răspuns urgent.

Deși președintele României, Nicușor Dan, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au calificat recent atacurile drept încercări deliberate de a descuraja sprijinul occidental pentru Ucraina, prim-ministrului bulgar, Rumen Radev, i-a luat o săptămână să recunoască posibilitatea implicării Rusiei.

Radev, care a devenit prim-ministru în acest an în urma unei victorii electorale zdrobitoare, a criticat adesea ajutorul militar acordat de Uniunea Europeană Ucrainei și a îndemnat blocul să-și restabilească relațiile cu Rusia.

Prim-ministrul bulgar a indicat Rusia drept cel mai probabil autor al atacurilor abia pe 13 octombrie, când nava ucraineană Chelsea 3 a fost lovită în largul coastelor Bulgariei, ceea ce l-a determinat pe Radev să-l convoace pe ambasadorul rus.

Tulburările de pe mare amplifică îngrijorarea din Bulgaria cu privire la conflict, chiar înaintea alegerilor prezidențiale de duminică, pe care se preconizează că le va câștiga Iliana Yotova, aliata lui Radev, un rezultat care îi va consolida și mai mult dominația asupra acestei țări balcanice. La fel ca Radev, Yotova a cerut un armistițiu imediat în Ucraina.

„Mi se pare că Bulgaria este veriga slabă a întregului flanc estic”, a declarat deputatul din opoziție Radoslav Ribarski în cadrul unei ședințe a comisiei parlamentare pentru apărare, la începutul acestei luni. Bulgaria „nu își dă seama” de pericolul în care se află, a spus el.

„Transportul maritim pe Marea Neagră este, practic, mort”

Întrucât Bulgaria nu dispune de capacități solide de apărare pentru a face față acestui pericol, aliații sunt dispuși să o ajute, cu condiția ca Sofia să solicite acest lucru, potrivit unei persoane la curent cu situația. Cu toate acestea, Sofia nu a făcut acest lucru decât foarte recent, a precizat sursa.

Acum, Sofia se străduiește să-și îmbunătățească gradul de pregătire, solicitând ceea ce Stoyanov a numit „întregul spectru posibil” de apărare aeriană din partea NATO, inclusiv aviație de patrulare, sisteme de apărare aeriană și sisteme anti-drone.

În schimb, chiar înainte de atacuri, România se grăbea să finalizeze lucrările la un centru comun de securitate în Marea Neagră, realizat împreună cu Bulgaria. O nouă întârziere risca să ducă la pierderea încrederii partenerilor din NATO, a declarat marți ministrul de Externe Dan Neculăescu în fața jurnaliștilor, la București.

Nu toate atacurile cu drone din această zonă a flancului estic al NATO au avut loc pe mare. În septembrie, drone rusești au lovit punctele de trecere a frontierei ucrainene cu România. În aceeași lună, acestea au lovit un post de frontieră ucrainean cu Moldova — o țară cu un guvern pro-european care nu face parte din NATO — ucigând două persoane, potrivit autorităților ucrainene.

Pe fondul continuării atacurilor, Radev a făcut apel la calm. El a negat existența vreunui risc, afirmând că traficul în principalele porturi ale Bulgariei a crescut față de luna octombrie a anului trecut. „Navele nu s-au oprit și nu se vor opri. Transportul nostru maritim va continua”, a declarat el marți în fața jurnaliștilor.

Însă cei ale căror afaceri au fost afectate de situația de securitate prezintă o imagine diferită. Producătorii agricoli se plâng în continuare că riscurile legate de transportul maritim le întârzie exporturile, în timp ce brokerii maritimi, precum Petrov, invocă costurile mai mari ale asigurărilor și dificultățile în completarea echipajelor.

„Transportul maritim pe Marea Neagră este, practic, mort”, a declarat brokerul naval Todor Georgiev, adăugând că traficul cumulat din porturile cheie Varna și Burgas este adesea mai redus decât cel din portul Mogadishu din Somalia, o țară devastată de război.

Pentru Petrov, creșterea riscurilor reprezintă evoluția firească a ceea ce el consideră a fi un război care se intensifică.

„În ochii rușilor, cei care asigură finanțarea și susțin industria de apărare ucraineană sunt NATO”, a spus el. „Adică noi”.

Citește și:

Ce măsuri anunță NATO după atacurile din Marea Neagră: „Suntem capabili să răspundem ameninţărilor”

Dinamica războiului se schimbă la ușa României: riscurile escaladării în Marea Neagră și noile ținte ale Rusiei și Ucrainei

Editor : A.M.G.