Antibioticele ieftine din China amenință ultima fabrică din Europa care produce penicilină de la zero

Ultima fabrică din Europa care produce penicilină de la început până la sfârșit, inclusiv ingredientele active esențiale, are un viitor incert din cauza concurenței antibioticelor ieftine din China. Sandoz, compania care deține unitatea din Kundl, Austria, a cerut Comisiei Europene să deschidă o investigație antidumping și avertizează că dispariția fabricii ar lăsa Europa complet dependentă de aprovizionarea chineză, relatează Reuters.

Situată la poalele Alpilor austrieci, fabrica a devenit un punct central al dezbaterii privind capacitatea Europei de a-și asigura singură medicamentele esențiale, după ce alți producători au anunțat închiderea unor unități sau mutarea producției în China.

Antibioticele și ingredientele farmaceutice produse în China ajung pe piața europeană la costuri mult mai mici decât cele fabricate la Kundl. Prețurile scăzute avantajează sistemele publice de sănătate, preocupate de reducerea cheltuielilor, dar amenință viabilitatea unității austriece.

„Am fi complet dependenți” de China dacă fabrica și-ar înceta activitatea, a declarat pentru Reuters Stephanie Jedner, directoarea unității.

Solicitarea Sandoz pentru o investigație antidumping vine la doar trei ani după o extindere de 200 de milioane de euro a fabricii, care a inclus 50 de milioane de euro din fonduri publice. Procedura ar putea duce la impunerea unor taxe vamale asupra importurilor din China.

China și-a dublat aproape ponderea în importurile europene

Penicilina, descoperită în 1928 la Londra de cercetătorul scoțian Alexander Fleming, rămâne principala clasă de antibiotice utilizată împotriva infecțiilor care pun viața în pericol. În prezent, China domină producția ingredientelor necesare pentru aproximativ 1,5 miliarde de doze zilnice administrate anual în Europa.

Potrivit datelor Eurostat, ponderea Chinei în importurile Uniunii Europene de peniciline și derivați, în principal sub formă de ingrediente farmaceutice active vrac, a crescut de la 44% în 2019 la 86% anul trecut. În același timp, exporturile europene din această categorie au ajuns la abia o cincime din nivelul maxim înregistrat la începutul anilor 2000.

Evoluția a coincis cu planul industrial pe zece ani „Made in China”, prin care Beijingul a urmărit să avanseze către activități de producție cu valoare adăugată mai mare.

Industria farmaceutică este unul dintre sectoarele în care China a trecut de la rolul de furnizor de produse ieftine la cel de concurent al unor industrii tradițional europene. Deficitul comercial al UE în schimburile de bunuri cu China a ajuns în 2025 la aproximativ un miliard de euro pe zi, dublu față de nivelul din 2020.

Într-un document transmis parlamentarilor britanici la începutul acestui an, Sandoz a susținut că aprovizionarea Europei de la Kundl „nu este sustenabilă din punct de vedere comercial” dacă guvernele nu plătesc mai mult pentru penicilină.

Compania a descris controlul Beijingului asupra lanțului de aprovizionare drept un „risc strategic inerent”, comparabil cu dominația Chinei în domeniul mineralelor critice.

„Aprovizionarea cu antibiotice ar putea deveni un instrument de coerciție economică sau de război hibrid, în special în perioadele de tensiuni diplomatice”, a avertizat Sandoz.

Medicamentele, o posibilă pârghie în conflictele comerciale

Potrivit Sandoz, până la 90% din ingredientele active pentru antibiotice sunt produse în prezent în afara Europei, în principal în China sau în India, cu substanțe chimice provenite din China.

Tim Rühlig, analist specializat în China la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, consideră că această concentrare ar trebui să provoace îngrijorare, deoarece puterea de piață îi oferă Beijingului o pârghie pentru apărarea intereselor strategice.

Folosirea unei asemenea pârghii ar putea afecta reputația Chinei ca furnizor. Spre deosebire de poziția sa aproape monopolistă în rafinarea pământurilor rare, Beijingul nu prezintă dominația pe piața antibioticelor în termeni de securitate națională.

Totuși, în timpul pandemiei de COVID-19, economistul chinez Daokui Li, fost membru al comitetului de politică monetară al băncii centrale chineze, a provocat îngrijorare în Occident după ce a sugerat că aprovizionarea cu ingrediente farmaceutice active ar trebui inclusă în negocierile privind disputele comerciale.

Un oficial american aflat în China a declarat pentru Reuters, sub protecția anonimatului, că interlocutori chinezi au sugerat în cadrul unor întâlniri că Beijingul ar putea opri exporturile de ingrediente active pentru anumite medicamente ca represalii într-un conflict comercial.

Ministerul chinez de Externe a transmis că diferendele economice și comerciale cu UE pot fi rezolvate prin dialog și consultări.

„China se opune în mod consecvent tuturor formelor de protecționism comercial”, a precizat ministerul, într-un răspuns la întrebările Reuters. Departamentul de Stat american nu a oferit imediat un comentariu.

Criza amoxicilinei a scos la iveală vulnerabilitatea Europei

Reducerea capacităților europene de producție dintr-un sector strategic lasă blocul comunitar vulnerabil la restricții de aprovizionare în timpul pandemiilor sau al conflictelor, avertizează Bostjan Ceh, responsabil cu dezvoltarea afacerilor la Labena, companie slovenă de cercetare și dezvoltare farmaceutică la comandă.

„Ar compromite grav capacitatea Europei de a face față unei crize sanitare”, a declarat el.

Potrivit Annei Mihaylova, expertă în politici la Universitatea de Medicină din Plovdiv, autoritățile au început să trateze producția farmaceutică drept o problemă strategică abia după pandemia de COVID-19, când Europa și-a constatat dependența de produsele medicale din Asia.

Un nou semnal de alarmă a apărut în 2022, când Europa s-a confruntat cu un deficit de amoxicilină, antibioticul din clasa penicilinelor produs la Kundl, pe fondul creșterii numărului de infecții respiratorii după pandemie.

Un an mai târziu, invocând lipsurile repetate, Comisia Europeană a aprobat un sprijin de 28,3 milioane de euro pentru extinderea fabricii. Investiția a majorat capacitatea de producție cu 20%.

Costurile energiei apasă asupra fabricii din Austria

Timp de mai mulți ani după descoperirea penicilinei, China a depins puternic de Europa pentru producția acestui antibiotic și a altor medicamente generice. Investițiile industriale ale Beijingului au inversat însă raportul de dependență, explică analistul Tim Rühlig.

Potrivit acestuia, ascensiunea Chinei a fost susținută de reglementări de mediu mai puține, costuri ale forței de muncă mult mai mici, subvenții de stat și investiții ale companiilor farmaceutice occidentale care au urmărit reducerea cheltuielilor.

La Kundl, unde lucrează peste 2.000 de oameni, penicilina este obținută printr-un proces de fermentare în recipiente metalice. Producția necesită cantități mari de energie, ceea ce reduce și mai mult competitivitatea fabricii.

Datele Agenției Internaționale pentru Energie arată că prețurile electricității pentru industriile mari consumatoare de energie au fost, în medie, cu aproape 50% mai ridicate în UE decât în China în 2025.

Potrivit directoarei Stephanie Jedner, amplasamentul industrial din Kundl, pe care Sandoz îl împarte cu fosta sa companie-mamă Novartis și cu producătorul de produse chimice BASF, consumă tot atât de multă energie cât orașul Innsbruck, care are peste 130.000 de locuitori.

În timp ce energia s-a scumpit, prețurile penicilinei în Europa au stagnat sau au scăzut, a adăugat ea.

Sandoz cere o investigație antidumping

Sandoz susține că nu poate majora prețurile din cauza concurenței și a sistemelor de achiziții publice din țările europene. Compania critică politica guvernelor de a cumpăra medicamente în funcție de cel mai mic preț, fără a acorda suficientă importanță menținerii unor surse diversificate de aprovizionare.

În martie, Sandoz a depus o plângere la Comisia Europeană privind poziția Chinei pe anumite segmente ale pieței antibioticelor. Compania acuză producătorii chinezi că inundă piața cu ingrediente active ieftine.

Miza procedurii este să stabilească dacă ingredientele farmaceutice active pentru amoxicilină provenite din China sunt vândute în Europa sub costul de producție, cu sprijinul subvențiilor.

Experți în comerțul european, oficiali europeni și specialiști în China au declarat pentru Reuters că se așteaptă ca executivul comunitar să deschidă în curând investigația antidumping. Calendarul rămâne însă incert, din cauza numărului mare de plângeri aflate în așteptare.

Sursele citate consideră probabilă impunerea unor taxe vamale, în contextul înăspririi poziției europene față de China. Dintre cele 23 de investigații antidumping și antisubvenții aflate în desfășurare la nivelul UE, toate, cu excepția a trei, vizează exclusiv China sau o includ printre țările investigate.

Comisia Europeană a refuzat să comenteze.

Sunt posibile și alte soluții. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a anunțat recent un acord cu Beijingul pentru reducerea exporturilor chineze de vehicule hibride, în locul impunerii unor taxe vamale, într-un demers menit să sprijine industria auto europeană.

La rândul său, Beijingul susține că subvențiile pe care le acordă respectă regulile Organizației Mondiale a Comerțului și acuză alte țări de protecționism care afectează lanțurile globale de aprovizionare.

Directorul general al Sandoz, Richard Saynor, afirmă că menținerea producției unor medicamente care salvează vieți presupune posibilitatea de a obține prețuri mai bune.

„Mi se pare revoltător că vindem o cutie de antibiotice mai ieftin decât un pachet de Ricola în Elveția sau un baton Mars în Marea Britanie”, a declarat el pentru Reuters.

„Considerăm multe dintre aceste lucruri de la sine înțelese — și continuăm să le considerăm astfel până când nu mai sunt disponibile.”

Editor : Ș.A.